Tipul din umbra

Aceasta postare trebuia sa pun inaite de ultima, va rog scuzele mele.
O zi de vineri, o zi oarecare, plimbare un best friend si intalnite porma o buna prietena. Stateam noi 3 la o cafea si dintr-o data a aparut un domn varsta de mijloc, dar foarte simpatic si foart carismatic, dar avea un secret, un secret pe care nu multi il au acela de a citit pe fetele oamenilor cum sunt. Asa nea citit si pe noi, noi am ramas uimiti, dar nu in totalitate, pentru ca eu deja ii stiam tactica, aceea de a avea o conversatie filozofica, o conversatie pe care nu multi o inteleg, de exemplu daca erau restu prietenilor mei cu mine "ziceau ce este si cu prostu asta si plecau"(nu dau nume). Dar noi 3 am rams am vorbit si am vorbit si la toti ne-a deschis ochii si ne-a facut sa realizam cum suntemi defapt si de drept, pentru ca cuvintele pe care le spunea aveau inteleptiune in fiecare litera. Fiecare din noi 3 purta o masca dar el ne-a dato jos fara sa scoate cel mult 10 cuvinte pe gura si asta ne-a uimit la el. Dar inca ceva era insa ca eu semanam ca el in citirea gesturilor si gandurilor, si asta imi da gandit mult, chiar foarte mult si mai ales imi da de gandit la intrebari chiar multe intrebari cum ar fi:
Cine era tipu?
De unde ne cunostea asa de bine?
De ce ma intreba pe mine tot timpu "corecteaza-ma daca gresesc"?
De ce mi-a spus "daca vreo data dai de necaj cauta-m, dar cred ca nu este cazu"?
Aceste intrebari mi le pun in minte fix din ziua din care eu mi-am luar la revedere de la el si sincer ma schimbat experienta asta, pentru ca mi-a dat de gandit, nu mai sunt omul care am fost pentru ca acuma stiu cine ma apreciaza si cine nu ma apreciaza, pentru ca stiu cine sunt prieteni mei si cine nu sunt prieteni mei, si pentru asta le multumesc la toti care mi-au fost alaturi si care imi sunt alaturi. Dar n-o sa-l uit niciodata pe acest "Domn Robert", ma ajutat sa imi gandurile in ordine si am ajuta sa realizez care sunt atu-urile mele si prin care pot sa realizez ceva in acesta viata. Aceei ochii albastri banzi n-o sa-i uit niciodata, aceea voce care te patrundea un in fizic ci in psihic. Ma ajutat mult, chiar ne-a ajutat mult pe toti 3 , acesti 3 muschetari, acesti 3 rieteni care poate niciodata n-o sa fie despartit, pentru ca sau cunosc si si-au unit sufletel in acest cerc al prieteniei, si le multumesc pentru asta, pentru ca pot sai consider o a doua familie a mea si ca iubesc.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu