Soldat ranit

Razboi, ura si disptret, sunt lucruri pe care le auzim des in acesta lumea a noastra intunecata, dar cel mai des nu auzim despre razboiul de pe strazi acel razboi fizic, ci auzim despre acel razboi pe care il avem cu noi insusi, in interiorul nostru, acela este cel mai dureros razboi. Soldatul din noi plange de fiecare data cand ceva se rupe din noi, dar nu se lasa batut pentru ca lupta inca continua si se ridica in picioare si face ca flacara din sufletul lui sa fie din ce in ce mai aprinsa si acesta este motivul pe care aceasta flacara nu se stinge niciodata pentru ca el continua sa lupta pana cand moare, dar si cand moare inca lupta. Bombe pe langa el explodeaza, gloantele il ciuruie, dar el contiuna sa lupta pentru dreptate si pentru cei apropiati lui. Ranile lui sunt adanci, dar cu trecerea timpului ele se vor vindeca, dar tragediile pe care le vede pe campu de lupta o sa-l bantuie toata viata. Uitandu-se la o poza a unei persoane dragi in transeie, il face sa creada ca inca mai este speranta si inca mai are pentru ce sa lupte, o lupta invinita, o lupta cu el insusi, si nici nu stie daca vreodata o sa castige acest razboi, dar inca are speranta pe care nimeni n-o poate lua, are aceea flacara in piept, pe care si-a creat-o el, are aceea dorinta pe care nimeni n-o stie, aceste idealuri pentru care el lupta, sunt mici sanse de victorie, dar el se lupta in continuare. Un obuz a explodat langa el, soldatul sta intins pe pamant si nu se mai ridica, viata i-a fost lupata, idealurile au fost sterse, si el nu misca, dar dintr-o data isi misca mana si cu greu se ridica isi pune casca in cap si continua sa lupte. SOLDAT LUPTA PENTRU CE ISI DORESTI NIMENI SI NIMIC NU TE POATE INVINGE.