Pasare calatoare ce esti tu, calatorind din nord spre sud, libera fra griji si fara necazuri, as vrea sa fiu ca tine libera, sa simt vantul printre aripii, si ierul rece sa-mi intre in ochii, dar cineva mi-a rupt aripile si le-a dat foc, acuma am cazut pe pamant, un taran negru si oamenii rai, eu un suflet al luminii , o lanterna pentru altii, o lumanare care se stinge din ce in ce mai repede din cauza singuratati si nepasarii, oare si eu o sa ajung ca ei, ca aceste vietuitoare, care tradeaza la prima oportunitate care o au, oare o sa ajung ca ei, oare nu imi gasesc calauza in acest labirind care se numeste viata? Este atat de frig si atat de intuneric, simt cum frigul imi intra in oase , sangele se opreste de pe minut ce trece, daca as avea aripile ma incalzam. Dar vad acolo in zare o lumina, oare esti tu ceea ce caut, oare esti tu prietena mea de o viata, oare esti tu ceea care ma intelege tot tipu, oare esti tu muza mea, da esti tu iubirea mea de-o vita, esti tu linistea, acuma imi pot inchide ochii stiind ca tu esti langa mine vechea mea prietenia linisestea, mersi ca esti cu mine.

Da am petrecut zile frumoase impreuna, dar acuma s-au dus si stiu si cauza dar n-o spun, pentru ca eu sunt doar un amic, un prieten bun, si doar atat, asta am fost pentru totdeauna si pentru totii, dar in ultima perioada nimeni nu ma mai intreba ce mai faci cum o mai duci si asa mai departe, tu ai fost singura cu care am vorbit si cu care m-am vazut. Cu tine imi gasesc linistea si calmul care il caut, dar acuma se va duce si eu cu el.Cand nu esti cu mine, ma simt singur , parasit, si izolat.Poate te vreau, poate inca te iubesc, dar dupa cate am vorbit si dupa cate mi-ai povestit eu nu pot sa-ti aduc fericirea care o cauti, asa ca ma las, ma retrag, ma duc si singur o sa fiu, chit ca o sa ma cauti sau nu, eu tot singur ma simt si singur ma simt, eu nu mai pot sa aduc zambetul pe buzele nimanui , nu mai pot sa fac pe nimeni fericit, asa sunt de cateva lunii bune incoace, am devenit indiferent si fara suflet, el a murit cu timpul s-a sinucis, a ramas doar o carcasa goala plina de nimica, asa ca trebuie sa ma izolez mintea, sau sa o eliberez si porma sunt coplent, un nimic, o persoana goala, doar o frunza care o ia vantul.

Ce este fericirea? Fericirea este uns entiment plecut care multii oamenii il doresc, dar pentru mine fericirea vine un blstem, tot timpu cand eram fericit , am fost parasit sau tradat, asa ca  am decis sa ma inchid in mine de tot pentru ca cu greu imi gasesc fericirea, la mine fericirea este atunci cand iubesc si ma simt iubit, dar acuma daca iubesc pe cineva trebuie sa las sa plece sa fie fericita, nu mai asa ma pot pedepsi singur creezand ca nu este nimeni care ma poate sa ma faca fericit. A reaparut o cunosinta veche de-a mea inapoi in viata mea, sentimentele pentru ea nu s-au schimbat , sunt acelasi , dar pentru ca ea sa fie fericita cu cineva vrea trebuie sa o las sa plece, pentru ca imi o sa vada numai indiferenta si rautate si nu pot sa-i ofer ceea ce ea isi doreste. Asa ca plec, ma inchid, ma refugiez in mine , chit ca ea s-ar putea sa nu suporte, nu este vina ei, dar sa stie ca eu sunt langa ea tot timpu si in suflet dar si gand si o sa pazesc tot timpu. Cu drag, KK.

Hmmm, trecutul? este deja baut ca o carafa de vin, prezentul este dulce ca o cincizeaca de Jager, viitor este rece dar apetisant la gust ca o suta de whisky. Timpul trece pe langa noi cum ne uitam la ceas si ne gandim unde am fost assa de mult plecati? Dar eu stiu unde am fost plecat, unde sunt si unde voi fii. NU trebuie sa-mi zica nimeni ce sa fac sau cum se fac, singur imi vad de drumul meu care paote o sa fie plin de piedici, dar le trec cu optimism si cu incredere in mine. Asa sunt eu un om vesel intr-o lume rea si rece. Sunt un clovn care face animale din baloane, sa bucure pe cei din jur, sa le vada zambetul pe fata, chit ca pe fata lui interioara sunt doar ranii deschise, dar lui nu-i pasa trece pe la fiecare ii da un zambeste ii face cu ochiul si merge mai departe, fara se se uite inapoi. Pe el il intereseaza viitorul si oameni din jurul lui, nu ii pasa daca este fericit sau trist, lui ii pasa de amicii si prietenii lui sa le fie bine si sa le mearga bine, ca mie imi merge bine cand vad ca cei din jurul meu le merge bine. Dupa cei ii vad pe ei implinici o sa plec departe pesre marii si muntii, gandindu-ma ca am reusit sa-mi ating telul, ridicand capul sper cer vazand stele care fiecare a avut o celula omeneasca si eu o sa fiu la fel pe cer o stea paote nu prea stralucita dar o sa ma renasc in natura cu tot ce ma inconjoara. O sa fiu cu voi cu totii de langa prietenii, cunoscuti, dusmanii, strainii, o sa ma grija de voi de acolo de sus ca acolo o sa ajung cand voi murii. Asa ca nu plangeti , ti bucurati-va ca voi cu voi tot timpu si o sa am grija de voi.

ma intreb de mult cum unii oamenii pot sa aiba doua sau mai multe fete, niste bariere catre ce sunt cu adevarat ei inauntru. Asta ne face sa-i descoperim din ce in ce mai mult si se enerveaza pe curiozitatea omeneasca. eu nu am mastii, am aceeasi figura fatiala tot timpu, poate din cauza asta sunt un mister pentru multii. eu nu am prietenii, nu am amici, am doar cunoscuti care se plictisesc de mine din faptul maotiv ca sunt diferit. Doar unul sau doi ma intreaba cum am simt, sau daca sunt bine, restu sunt din micii interese. M-am izolat de multiisi incetu cu incetu ma izolez si de restu, din cauza ca sunt u singuratic. Trecutul mi l-am sters de tot din viata mea, unii ma uresc, altii nu ma inghit, uniidoar indiferenti, unii m-au ranit, dar nu-i nimica ca roata se introarce si o sa vada pe pielea lor ce inseamna suferinta si asta nu poate se mascheze nimeni ca se vede in ochii lor. Nu ma bag pe nimeni in seama din care ma urasesc sau nu ma inghit ca nu imi irosesc cel mai pretios lucru pe luma asta cu ei. timpul meu este cel mai pretios lucru din viata mea, care este o mintiuna scrisa de cineva alb pe negru cum cred unii, dar eu cred ca singur imi fac destinul, ca singur ajung la adevar si acela este moartea. De pe zi ce trece ajung mai aproape de ea, aceea prietena care imi aduce linistea pe buze. Poate o sa ma cautati voi care nu aveti timp de mine si eu nu o sa raspund si poate va intrebati ce am patit dar eu tot nu o sa va zic. tin totul pentru mine nu mai zic nimanui nimica. Voi care ziceti ca imi sunteti prieteni, care spuneti sa ne vedem ca pe vremuri, dar nu mai sunt acele vremuri, acele vremuri sunt trecutul, eu ma uit la viitor, cautand lnistea sufleteasca, in care voi poate o sa fiti sau poate nu. Eu iert, dar nu uit, nu ii uit pe cei care m-au tradat, ranit, injunghit pe la spate, dar ii iert, o sa ma uit cu ochii blanzii la ei dar nu le spun nimica, nici poate salut, ca si-au pierdut respectul meu, prin faptele lor necalculate au pierdut un prieten, amic, iubit, frate. Nu este nimica, sangele apa nu se face...
O sa ne vedem in viitorul apropiat cu bune , cu rele, cu amintiri varsate cu lacrimi de bucurie sau tristete, dar eu n-o sa mai fiu, o sa fiu undeva acolo sus unde am visat tot timpul sa fiu, adica un maturator de praf de stele.

Nu am mai scris de mult ceva. Dar hai să începem cu cele rele din viața mea. Am devenit din nou un nepăsător, un indiferent, nu îmi pasă de nimeni sau nimica, nu îmi pasă dacă sunt căutat sau dacă cuiva îi este dor de mine, nu îmi pasă dacă mâine mor sau trăiesc , laș timpul să treacă pe lângă mine, laș întunericul să mă îmbrățișeze pentru ca el este cel mai vechii prieten al meu, nu mai cred nimic din ce aud sau ce văd, nu mai sunt naiv sau copiil, sunt doar o umbră îmbrăcată în carne si piele. Suflet nu mai am, aripile mi-au fost tăiate încă de la naștere, grec prin timp cum ar fi o secundă, uit tot ce s-a întâmplat, ce este și ce va fi. Îmi trăiesc viață în izolare și solitar. Sunt un lup singuratic, nu !a bucur de nimic ce mi se întâmplă , nici măcar de țigară fumată pe o muzică bună, am ramas o umbra din omul care am fost și nimeni sau/și nimica nu mă poate întoarce înapoi, asta este drumu care l-am ales șingur cu capul sus merg pe acest drum spre somnul veșnic mă apropii cu fiecare zi care trece. Zambeturile mele sunt false, privirea este una bătrână, incercate de greu și execurii , așa ca am închis porțiile la inimă și sufletul la toții care mă cunosc. Așa o să rămân un om singur și uitat de cei dragii , care nici nu vor să audă de mine, sunt un om rău, am devenit un egoist și zgârcit. Asta sunt eu cel de acuma, cel care a fost a plecat de mult. Așa o să raman și singur, mergând pe ultimul drum...

A mai trecut un an din viata mea. Un an plin cu de toate , momente fericite, momente triste. Dar trec fara sa vrei si cand ti le amintesti te intrebi am fost eu acela? Acuma viata merge mai departe, am imbatranit si imbatranesc in continuare, dar mai sunt momente cand ma simt copil si atunci sunt cel bucuros , fericit. Viata noi o face, noi alegem , riscam si poate castigam. Raman optimist in ceea ce ma priveste viata mea. Am familia, am prieteni care ma sustin si pentru asta le multumesc. Azi am implinit 27 de anii dar ma simt mult mai batran, poate din cauza ca viata mi-a arat niste lucruri care le-am luat ca o lectie, care le-am studiat si invatat. In ceea ce ma priveste pe mine este sa fiu fericit si sanatos ca restu vine de la sine.

Stau in fata caseai cu pipa in gura , cu prietenii mei Jacky si Bob , gandindu-ma la trecut cum a fost, ce a fost, cum a putut sa fie, ce a putut sa fie. Prezentul este viitorul acelui trecut si prezentul este trecutul viitorului ce urmeaza. Ce urmeaza nu stiu dar sunt pregatit pentru ce urmeaza, ma uit pe cer este un albastru cristalin, soarele straluteste puternic, pasari calatoare trec deasupra mea si imi dau seama ca timpul trece pe langa mine cu fiecare secunda, zilele sunt doar un pas mic in viata mea, anii sunt cei care imi spun cum o sa fie viitorul meu, nici eu nu stiu cum o sa fie ii viitor, dar imi dau seama ca o sa am momente grele si momente fericite cu cei care imi sunt aproape dar si cu cei care nu imi sunt aproape, cu fiecare lacrima varsata si cu fiecare zambet pe care il am o sa fiu mai puternic si mai batran, dar cu batranetea vine inteleptiunea si maturitatea si asta ma face sa fiu mai puternic si sa nu bag in seama ce spune lumea despre mine pentru ca sunt doar parerile lor despre mine, eu stiu cine sunt cei apropiati stiu cine sunt asa ca conteaza gura lumii care este rea si rece. Eu sunt eu, nu sunt un nemuritor , sunt un simplu om care vrea sa fac un bine, sa fie amintit pentru faptele lui. Daca plec , plec sa-mi refac viata , sa vad necunoscut si acest fapta ma fascinaeaza. Sunt unul singur contra la multii , dar asta nu seama ca ii iau in seama , eu imi spun punctul meu de vedere cine ma asculta bine , cine nu tot bine. Nu astept nimic de la nimeni, astept doar de la mine sa fac ceea ce este bine pentru mine si nu pentru altcineva, daca fac greseli invat din ele si imi cer scuze pentru ele si trec mai departe. Prietenii imi spu aproape, familia la fel ma sustin si ma fac sa ma simt bine, numai asta conteaza. Mai trag un fum de pipa, il expir si ma uit cum se ridica sper cer ca si cum ar fi un spirit care merge undeva, dar nu stiu unde, asa o sa fie si cu mine , plec dar nu stiu unde si nu stiu ce o sa ma astepte dincolo. Misterul ma cuprinde si curiozitatea este mare, daca nu am noroc in dragoste, am noroc in altceva, asta este sunt un singuratic si asa o sa raman, un lup singuratic care isi cauta sensul in viata, chit ca n-o sa am iubire, dar o sa am altceva care conteaza mai mult decat iubirea si acel lucru este prietenia ca fara ea nu exista iubire....

Timpul trece pe langa mine cum trec secundele, si tot eu sunt cel ce a fost , nici o schimbare nici un resimt. Un lup batran mergand prin ultima iarna sa-si caute haita uitata de mult. Vantul suiera pe langa urechi, ninsoarea imi incetineaza vederea, ma duc dupa instict, ma duc buna un miros familiar, mirosul sperantei care ma indruma tot timpul, chiar cand si eram ranit si cazut la pamant, sangerind tot sufletul pe zapada alba. dar am inceput sa ma ridic si sa merg cu pasi mici prin vreamea cea distrugatoare de corpuri fizice, totul este inghetat in jurl meu, dar eu lupt in continuare cu ea si asta ma face sa rezist si sa am incredere in puterile mele. viata merge mai departe cu bune cu rele, dar noi o facem in asa fel incat sa fim noi fericiti. Nu cred in destin si soarta acelea le fac cu mana mea, dar stiu sigur ca o sa las ceva in urma mea si acea este amintirele cu cei dragi, acestea no sa se uita niciodata. Inca sunt in aceea perioada care sunt la pamant dar incetu cu incetu ma ridic si o sa fiu bine, o sa fiu acel lup alb si singuratic care eram vreodata. Un stapan pe lucruriel si actiunile mele, un visator printre pamanteni, un optimist printe negativisti, un lup printe oameni, obsev analizez si vad cine imi este aproape si cine nu , vad care imi vrea binele si care este indiferent, vad cine imi duce dorul si cine nu imi duce dorul. Dar nu-i nimica ce nu ma omoara ma face mai puternic, nu ma supar pe nimeni daca nu ma vrea pe langa ei, eu o sa fiu aproape de totii, chit ca sunt indiferenti cu mine, asta sunt eu un luptator care nu moare niciodata chit ca a cazut de multe ori tot se ridica, si nu lupt doar pentru mine , lupt si alaturi de cei care vor si le sunt aproape, sunt un iner pazitor pentru cei care vad intuneric si ii indrum spre lumina, luptand cu tine insuti aceea este lupta finala.